It's over ... !

                                                               Dragi prieteni  ,

Va scriu aceste randuri pentru a-mi cere scuze pentru toate greselile pe care le-am comis . Sunt o fiinta umana si nimeni nu este perfect ! Aceste ultime randuri , aceasta ultima postare patata cu lacrimi insangerate vi-o dedic voua ;  pt a va arata .. inca o data ... Cat de mult va iubesc .
Sa stiti ca mereu va voi fi alaturi , cu sufletul daca cu trupul nu mai pot .
Cand veti citi aceasta  , probabil ca sufletul meu va fi pe lungul drum spre Cer ... Dar ...Vreau sa va mai cer o ultima favoare  : Vreau sa imi promiteti ca nu ma veti uita .. Si v-as ruga respectuos sa va tine-ti promisiunea .
Fac acest maret pas ; aceasta fatala greseala pentru ca nu mai suporta atata nedreptate ... Atata indiferenta ... Atata rautate ...
Am incercat , prin lucruri marunte ... Sa schimb ceva la aceasta lume grabita si nebuna ; dar a fost in zadar .
Am incercat sa zambesc cand eram trista , doar ca sa nu va ingrijorez ... Am incercat sa va ajut cum pot ... Am incercat deseori sa trec peste suferinta care mi-ati provocat-o si de cele mai multe ori am reusit , sau am sters tot cu buretele ... Am incercat sa las trecutul in urma ; desi el se leaga de viitor iar viitorul de prezent . Am incercat  sa vad partea frumoasa a vietii , chiar daca ... viata mea este in totalitate umbrita de tristete  . Am incercat sa fiu o persoana buna ..
Georgiana , mi-a spus intr-o zi ca sunt un inger . Ingerii nu sunt supusi unei vieti atat de mizerabile precum este a mea ... Poate ca acum platesc greselile facute . Dar de ce pedeapsa mea trebuie sa fie atata de dura , de aspra si atat de indelungata ? Sau poate ca asta e destinul meu .. Poate ca asa trebuie sa fie ... Mereu am crezut ca totul se intampla cu un motiv , mereu am fost optimista si am crezut ca totul va fii bine ... Pana acum doua saptamani .. Atunci o panza groasa mi-a invaluit sufletul sufocand-ul de tot ce era bine si frumos : iubire ,  optimism , credinta .. si lasand doar partea rea : ura , posesivitatea , gelozia , dorinta de a muri .
Paianjenul , a carei panza ma storcea pe zi ce trece mai mult de puteri , isi infiltra , acum , in venele mele , veninul mortii ... Singurul lucru viu ramas in mine era dorinta de a muri . Zilele treceau , si tristetea ma manca pe dinauntru . Credeam ca voi trece si peste asta , ca totul va fi bine ... Ca poate , cineva Acolo Sus ma iubeste si imi va da o raza de soare in suflet .. In zadar !  Nu mi-a adus fericire ...nu mi-a dat decat o furtuna cumplita , un nor negru a aruncat cu si mai multa ura peste inima mea ... Toata culoarea vietii mele pierea in fata tristetii nemiloase ce matura totul in cale ... Era inceputul sfarsitului meu .
Problemele mi se agravau pe zi ce trece ... Nu mai puteam sa mananc , sa zambesc , sa respir ; sa traiesc cu adevarat  .
Pana in ziua de azi ... Nu mai exista decat ura in mine ... Nici un pic de fericire ... Ultimele picaturi de speranta s-au scurs de mult ... Imi amintesc sentimentul care , de mult , il numeam ' Iubire . ' ... Odinioara il simteam ... Acum e doar un vis ce nu se va indeplini vreodata .
Acum , la final , imi permit sa imi aduc aminte de zilele bune si frumoase ... Cand el ma strangea in brate , cand radeam cu fetele pe afara , cand ( pentru o perioada scurta , dar minunata ) eram fericita . Ce dor imi e de zilele cand nu imi era frica sa spun '' Te iubesc ! " Cand simteam ca cineva tine la mine cu adevarat !
Acum , singura ...cu sufletul gol si pustiit ma simt a nimanui ... Ma simt ca o jucarie uzata aruncata la gunoi ... Dar nu ma plang ! Sunt sigura ca va fi bine totul ... Fara mine in viata  ... O sa fiti mai fericiti !  Va rog sa nu plangeti , si cand aveti nevoie de ajutor ridicati privirea spre cer ... Atunci va voi calauzi pe drumul cel bun si va voi darui fericirea de care destinul m-a lipsit !
Am trait pana acum cu ajutorul vostru . Voi m-ati facut sa traiesc drogandu-ma cu putina ' magie ' daca pot sa o numesc asa . Si va multumesc . Dar  spectacolul s-a terminat , cortina a fost trasa ... Totul s-a incheiat tragic pentru mine , dar bine pentru voi .
Lacrimile mi-au impaienjenit ochii ; vad in ceata . Este 2 : 40 dimineata si somnul inca nu a pus stapanire pe mine  ... Voi incheia aici .. Timpul meu e pe sfarsite .. Va doresc o viata plina de fericire,si bucurii alaturi de cei dragi.
Cand o sa va fie dor de mine , ganditi-va la fiecare fiinta care se naste , creste , traieste si apoi moare ... Ridica-ti-va privirile spre bolta cereasca si soptiti : " Lolly ! ... " iar eu voi fi acolo ori de cate ori aveti nevoie si ma strigati !
Adio , dragii mei ! Sa nu ma uitati !
Va iubesc ! [ Sabina , Andrada , Myha , Georgy , Deea , Iani si ultimul dar primul in inima mea , Tudor . ]

Dream taker.

Sunt zile cand vreau sa visez din nou ... ca un copil ... Cand vreau sa fiu cum eram odata : fara nici o grija ... Dar zilele aelea s-au dus ... Au ramas doar amintiri goale in ochii mei goi . Nimic altceva . Si cel mai mportant ... Sunt zile in care mi-as dori ca Dumnezeu sa isi mai intoarca si El privirea spre mine . Sa imi mai dea clipe de fericire. Ca de tristete am avut destule .
Seara , cand doar stelele imi mai lumineaza camera ... Intinsa pe pat , ma gandesc cum ar fi daca ... Nu stiu , s-ar intampla ceva ... Miraculos ! Dar nu se intampla nimic . Parca a-si trai aceiasi zi pusa pe repeat ... Again and again ... LA NESFARSIT ! Am suferit 7 ani de zile ... Am uitat ce inseamna fericirea , tristetea a devenit singurul meu prieten . Dar incerc sa lupt ... Dar cand visele iti sunt spulberate , unul cate unul , de baiatul pe care l iubesti ... Ce e de facut ? Visele mele sunt ca niste balonase de sapun : la prima atingere ele se sparg . Si imi formez alte vise , ele destramandu-se la scurt timp ...
Tu, iubitule , tu ! Tu mi-ai taiat franghiile sperantei lasandu-ma sa cad in abis ... Dar mai ales ... Tu ! Mi-ai furat toate visele frumoase inlocuindu-le cu cosmarurile negre ce numai moartea mi le mai putea darui ..
Ar trebui sa ma trezesc la realitate din visul sobru si intunecat pe care-l traiesc . Mi-ai aratat drumul spre nimic si m-ai lasat pierduta in mijlocul pustiului crezand ca te voi astepta la nesfarsit . Si poate ca asa este ! Inca sunt aici , in singuratatea noptii asteptand si sperand ca vei veni din nou . Ca- te voi revedea , iti voi simti din nou parfumul dulce , buzele catifelate ... Parul matasos ..
Dorul ma cuprinde pe zi ce trece ... Simt ca nu mai pot trai fara tine ... Poate asta e destinul meu ... Mereu singuratica , trista , intunecata ...
Dar nu ma plang ! Poate asa trebuie sa fie acum ... Sau atunci ... Sau va fii candva asa ... Sper ca ... Intr-o zi .. Sa se intample un miracol ... Sper ...



Te voi iubi mereu !

Irreplaceable ...

Cum as putea ,oare, descrie in cuvinte tot ceea ce simt pentru tine acum ? Nu s-au inventat inca acele cuvinte ... Dar totusi , incerc : Te iubesc cu fiecare fibra din timp . Abia astept sa te vad,sa te mangai,sa te sarut si sa te strang in brate , chiar daca imi fac singura rau...Insa nu stiu daca voi mai avea vreodata aceasta sansa...Stiu ca tu nu ma iubesti , stiu , dar te rog sa nu uiti ...E singurul lucru pe care ti-l cer ... Pe care ti-l mai pot cere .
Inchid ochii incercand sa-mi imaginez ca esti langa mine , in momentul de fata . Dar e un vis mult prea scump ...Tu,pentru mine, esti un vis . Visele se destrama,cu timpul ... Iar tu,ca orice vis,te vei destrama si vei disparea usor... Dar poate ca acum,nu mai conteaza nimic .. Poate nu mai conteaza ca te iubesc si ca as face orice e posibil omenesc,ca sa-ti fie bine .
Ceea ce nu inteleg este ca , in viata , de ce nu poti avea iubire fara suferinta ? Sau zi fara noapte ..Sau viata fara moarte ? Nu stiu,e o lege a universului ...
Aceste randuri,reprezinta foarte mult pentru mine , pentru ca imi este mult mai usor pe aceasta cale ; a scrisului sa iti pot vorbi ... Stiind ca tu nu-mi poti raspunde,nu ma poti intrerupe ..
Am mintit . Sa stii ca nu imi este deloc usor , fara tine . Mi-e foarte greu . Mai greu decat mi-as fi putut imagina vreodata . Mi-am dat seama ca nu pot trai fara tine , cu toate ca am invatat deja asta .
Oricum , nu as fi in stare sa iti arat aceasta ' scrisoare . ' , ca sa ii spun asa . Nu stiu de ce , dar poate pentru ca nu vreau sa te fac sa iti aduci aminte de mine .. E o nebunie curata sa vreau , dar sa nu pot sa te strang in brate ! Cred ca , daca mi-ai mai zambi , cum o faceai odinioara , as muri de fericire .
Cand voi avea oare sansa sa iti spun toate astea in fata ? Nici sa visez , nu-mi mai permit , pentru ca atunci cand o fac , ma doare . De ce viata e uneori asa nedreapta ? Cu ce am gresit ? Ce pacate platesc ?
Inchid ochii din nou , si te simt alaturi ... Mi-e frica de viata , de viitor , de necunoscut ... Pentru ca tu nu vei fii langa mine . Lacrimile fierbinti imi mangaie obrazul neincetat si nici macar ele nu imi  pot alina , macar putin , durerea pe care o simt  . Cum sa iti mai arat , cat de mult te iubesc , fara sa folosesc acele doua si minunate cuvinte ?
De cate ori am incercat sa fac un pas spre tine ; spre fericire , am cazut ... Am cazut in abis incercand sa te caut , sa te regasesc ... Dar ai fost si esti de negasit ...
E noapte .. Plang acum . Mi s-au impaienjenit ochii de lacrimi ; dar voi continua sa scriu ... Sau ... mai bine..o  sa inchei aici ...
Sa stii ca iubesc fiecare particica din tine , si... zi si noapte inima-mi plange ca nu-mi esti aproape ... Sa nu uiti ca tu esti tot ce mi-am dorit in viata .
   Te iubesc !

You can take my breath away ...

Opreste-te un minut din ceea ce faci si gandeste-te la ceea ce este cu adevarat important . Gandeste-te la familie , la prieteni,la persoana iubita . Gandeste-te ...Daca cel pe care il iubesti..te-ar invita la dans : Ai dansa? Ai plange daca l-ai vedea plangand ? Ai tremura daca ti-ar atinge suav si lent buzele cu o sarutare,simtindu-i respiratia si auzind soapte precum :" Te iubesc !" ?L-ai numi '' elefantel'' chiar daca nu suporta asta,doar pentru ca e la fel de dulce? I-ai spune ca noua lui caciula il face sa para un strumpf,dar arata foarte bine cu ea ?  Mai degraba ai muri , decat sa-l stii trist ? I-ai jura credinta si iubire pentru tot restul vietii,desi stii ca el o sa se desparta de tine dupa cateva luni ? Ai simti ca nu mai ai aer , cand ar reusi sa te raneasca fara sa vrea ? L-ai saruta oriunde l-ar durea ? Ai avea incredere deplina in el;i-ai spune cele mai mari secrete ale tale ?Ai plange in fiecare noapte,multumindu-i Domnului ca ti l-a dat si ca face parte,acum, din viata ta ?
Pune-ti intrebarile acestea,cititorule,si gandeste-te : cum ar fi viata fara acea persoana? Cum ar fi daca ar disparea brusc si ar fi posibil sa nu se mai intoarca niciodata ?
Nu te gandeai la asta,nu ? Ei bine, acestor intrebari , eu le raspund zilnic , cu ochii inlacrimati ... nu de tristete,ci de fericire ... Nu stiu cum sa iti explic ... :
Cand ai ceva langa tine,si nu stii sa apreciezi,realizezi ce greu ti-e fara el,abia cand il pierzi ...Realizezi ce greu ti-este fara acel cineva .. Si incerci sa faci tot posibilul sa il recuperezi . Dar nu obtii nimic,daca nu crezi.Nu trebuie sa renunti nici o fractiune de secunda,pentru ca intotdeauna pierzi daca renunti la lupta.
Daca se intoarce la tine inseamna ca intotdeauna ti-a apartinut,si trebuie sa inveti din greseli si a doua oara sa nu il mai pierzi .Acum ai inteles ? Asta incerc sa explic,prin aceste randuri : Incerc sa iti deschid ochii,sa te fac sa pretuiesti ceea ce ai la momentul respectiv ; nu cand e prea tarziu ..
So,think about that . ;)

In incheiere,tin sa mentionez ca , iubitul meu, Tudor , m-a inspirat pt. a crea aceasta postare, prin iubirea pe care o simt pentru el si pentru felul lui de a fi .Poate nu ma ia in serios,dar sunt legata de el exact ca un creion de guma .
Te iubesc,scumpule.:*